Epidemia de rujeolă – cum să ne protejăm copiii

Am ajuns la decesul cu numărul 8 din această epidemie de rujeolă din 2016 și ne întrebăm serios, ca părinți, ce putem face ca să ne protejăm copiii. În acest articol vă voi prezenta recomandările generale emise de instituții medicale de la noi, dar și din alte țări din care vom putea învăța cum să ne comportăm în timpul unei epidemii de rujeolă.

Care sunt recomandările Ministerului Sănătății?

Prevenția rămâne principala armă în lupta cu bolile infecțioase ca rujeola. Pentru a putea obține imunitatea necesară, copiii trebuie să fie vaccinați cu vaccinul ROR. Aceste vaccin se face de două ori pentru același copil: o dată la vârsta de 11 luni și a doua oară la vârsta de 5 ani. Această epidemie a afectat în mare parte copiii sub 11 luni, pentru că nu sunt vaccinați până la această vârstă, conform schemei naționale de vaccinare.

De aceea Ministerul Sănătății recomandă coborârea limitei de vârstă la care poate fi vaccinat un copil în funcție de zona în care se află astfel:

  • de la 7 luni, dacă județul este într-o zonă de focar
  • de la 9 luni, în restul țării.

După aceea copilul continuă schema normală de vaccinare cu ROR la 11 luni și la 5 ani.

Dacă nu te-a sunat încă medicul de familie, ar fi bine să-l suni și să faceți o programare.

Ce facem cu copiii sub 7 luni sau care nu pot fi vaccinați?

Din păcate părinții care refuză să-și vaccineze copiii nu înțeleg că afectează nu doar copilul lor, ci și pe ceilalți, mai ales pe cei mici care nu pot fi vaccinați sau pe cei care suferă de alte boli și care nu se pot apăra în fața rujeolei pentru că au un sistem imunitar deja nefuncțional. Această epidemie este consecința anilor de refuz sistematic de a vaccina cu vaccinul ROR, având în vedere și faptul că niciodată nu au fost probleme cu aprovizionarea cu acest vaccin. Cu cât sunt mai mulți copiii nevaccinați, cu atât era de așteptat apariția epidemiei de rujeolă.

Copiii sub 7 luni au o anumită imunitate dobândită prin transfer din placenta mamei, asta dacă și mama lor a fost vaccinată sau a făcut rujeola în copilărie. Acești anticorpi dispar o dată cu atingerea vârstei de 7-8 luni. Alăptarea nu oferă protecție, deci nu poate înlocui vaccinarea.

Singurul mod de a proteja pe cei vulnerabili e să ne vaccinăm noi, cei din jurul lor. Vaccinul ROR costă în jur de 50 lei și-l pot face frații mai mari sau adulții dacă nu au fost vaccinați deja.

Alte lucruri pe care le-am putea face este să evităm zonele aglomerate, gen mall-uri, petreceri aniversare la copiii mai mari, participarea cu copiii mai mici la serbările de sfârșit de an, mersul la cumpărături în supermarket. O persoană este contagioasă înainte să se știe bolnavă, adică răspândește virușii cu 5 zile înainte de a apare erupția, rămâne contagioasă pe tot parcursul erupției  și încă 4 zile după dispariția ei.

Rujeoala e o boală a copilăriei, pe vremea mea…

Văd foarte des acest lucru: pe vremea noastră nu se făceau atâtea vaccinuri, peste tot auzeai despre cineva care are pojar și nu mai murea nimeni. Problema este că da, poate tu nu auzeai despre aceste decese, dar asta nu înseamnă că ele nu au existat. M-am uitat pe o statistică OMS privind numărul de decese din „vremea mea” și am constatat că ar trebui să mă simt norocos că azi sunt în viață. Câteva exemple: în anul 1981 au fost 117 decese, în 1982 au fost 253 decese, 1986 – 28 decese, 1993 – 66 decese, 1997 – 24 decese, (2004 s-a introdus ROR), 2005 – 9 decese, 2006 – 3 decese, 2012 – 3 decese, 2016 – 8 decese. După cum vedeți în anii când ne-am născut noi au fost decese cu sutele, dar noi n-am auzit despre ele din alte motive: fie presa comunistă nu vorbea despre ele, fie nu ne interesa subiectul că era prea mici, era problema părinților noștri. Faptul că noi nu am auzit de ele, nu înseamnă că nu au fost.

mortalitate-rujeola-1980-2015
Mortalitate rujeolă România 1980-2015, sursă grafic: WHO Mortality Database

Trebuie să adaug aici că vaccinarea împotriva rujeolei a început în 1979 și se făcea o singură dată de copil. Abia în 1989, în SUA, s-a descoperit că această schemă este insuficientă, proteja doar 90% dintre cei vaccinați și drept urmarea schema s-a mărit cu a doua doză, ducând protecția la 99%. Anii de mortalitate ridicată de pe vremea noastră reprezintă dovada că vaccinarea cu o singură doză era insuficientă.

Ce vor părinții care sunt împotriva vaccinurilor e să ajungem cumva în situația în care doar unii vaccinează și restul nu, cam ca pe vremea noastră când se vaccina doar cu o singură doză. Experiența ne arată că vaccinarea insuficientă sau nevaccinarea duce la epidemii de amploarea secolului trecut. Chiar ne dorim sute de decese?

Pe EduMedical am găsit o prezentare pe limbajul părinților despre complicațiile rujeolei și-ți recomand să treci prin ea pentru a putea lua o decizie cât mai înțeleaptă pentru copilul tău. Te poți folosi și de acest mic rezumat:

  • 1 din 10 bolnavi – infecții ale urechilor (în unele cazuri auzul este afectat)
  • 1 din 10 bolnavi – diaree
  • 1 din 20 bolnavi – pneumonie
  • 2-3 din 100 – convulsii
  • 1-3 din 1000 – deces
  • 1 din 609 bolnavi sub 12 luni – panencefalita sclerozanta subacută – invariabil fatală
  • 1 din 1000 – encefalită
  • 1 din 1700 bolnavi intr 1-5 ani – panencefalită sclerozanta subacută – invariabil fatală

Pătrunjelul ajută?

Nu. Pătrunjelul, homeopatele, mâncatul natural, aerisitul, statul la soare, mașinile scumpe, acatistele sau mersul la salină nu ajută. Am avut parte de aceste lucuri înainte de apariția vaccinurilor și nu au ajutat. Singurul lucru care e ajută este vaccinarea.

Sunt unii medici care nu recomandă vaccinarea

Da, sunt unii medici care nu recomandă vaccinarea. Ei recomandă invariabil pătrunjel, homeopate, mâncatul natural, aerisitul, statul la soare, mașinile scumpe, acatistele sau mersul la salină. Dacă totuși îl citezi pe dr. Rareș Simu ca fiind salvatorul cauzei antivacciniștilor, ar fi bine să treci mai întâi prin acest articol, apoi să lași un cometariu aici.

Ce facem cu reacțiile adverse?

Vaccinul ROR împotriva rujeolei este cel mai sigur din schema noastră. Totuși ca orice medicament vor exista reacții adverse, însă acest lucru trebuie comparat cu complicațiile rujeolei. Tot timpul vom face astfel de alegeri pentru copiii noștri. Punem în balanță beneficiile și riscurile și decidem.

  • febră usoara 1 din 6 cazuri
  • erupție ușoară 1 din 20 cazuri (necontagioasă)
  • umflarea ganglionilor la gât si obrajj in 1 din 75 cazuri
  • convulsii in 1 din 3000 cazuri
  • scăderea numarului de trombocite in 1 din 30,000 cazuri
  • reactii alergice grave in 1din 1,000,000 vazuri
  • niciun risc : autismul, dermatită atopică

Cei mai mulți copiii nu au parte de aceste reacții și când le au tot nu se pot compara cu complicațiile rujeolei. Balanța e pentru vaccinare.

Cum rămâne cu autismul?

Nu, vaccinurile nu duc la autism. Un fost doctor pe nume Wakefield a fraudat un studiu și a creat mitul că vaccinurile duc la autism.

Dar cu dermatita atopică?

E subiectul preferat al unora care vor să vândă niște leacuri minune pentru dermatită. Eu îi înțeleg pe părinții cu dermatită atopică, dar aceste leacuri le vor face mai mult rău. Cei care vând astfel de leacuri au mirosit că subiectul controversei vaccinurilor este un bun motor de promovare a produselor lor. Studiile arată că vaccinurile nu provoacă dermatită atopică.

 În loc de concluzii

Fă-ți un pustiu de bine și vaccinează-ți copilul!

Anunțuri