Despre vaccinuri când nu erau – mărturie

de Dr. Elena Copaciu

Cum aș putea să intervin într-o discuție pro sau contra vaccinare? După ce s-a născut fratele meu cel mare, părinții au mai avut o fetiță, care a murit la 3 luni, în 1954, într-o epidemie de tuse convulsivă! La 3 ani a venit pe lume fratele mijlociu și, cândva după 1960, eu. Nu știu dacă în acele vremuri grele părinții mei ar fi decis să aibă 4 copii. Erau trecuți de 33 de ani amândoi și poate că dorul niciodată ostoit după minunea aceea de copil i-a făcut să ia decizia aceasta. Tatăl meu nu a scos niciodată o vorbă despre copil. Doar că am primit la naștere numele ei. Întocmai. Era ca și cum le-ar fi fost adus copilul înapoi! Mama a vorbit puțin în copilăria mea despre copilul pierdut. Și mereu își reproșa că nu a reușit să o izoleze de copiii bolnavi la vremea aceea, că nu a reușit să o apere și nu își revenea din șocul morții sale rapide! Pe măsură ce anii au trecut, avea noaptea coșmaruri că, undeva fetița trăiește și este singură, înfometată și îi este frig! În ultimele luni de viață, avea momente de panică terifiantă și mă ruga să îi promit că o să am grijă de ea, că nu o să îi lipsească nimic și că o să o dăm la școală!..

În lumea copilăriei mele nu prea exista o casă în care să nu fi fost victime ale bolilor pentru care ulterior s-au găsit vaccinuri! Multe decenii din secolul 20, copiii mureau de bolile copilăriei( femeile nășteau cîte 7-8-10, dar ajungeau la maturitate 2-3!); mamele erau terorizate că, odată ajunși la maturitate, băieții mureau în războaie (și tot la 20-30 de ani Europa era traversată de războaie nimicitoare) și fetele la naștere (hemoragii incotrolabile sau infecții puerperale pentru care nu existau antibiotice) sau de tuberculoza care făcea ravagii și cu greu se putea vindeca! În 1918, la marea epidemie de gripă spaniolă, au murit părinții bunicii mele paterne și sora cea mare! 5 orfani. Au trecut în casa rudei celei mai apropiate, prefectul de Silistra. Când bunica s-a căsătorit, soacra sa a decis ca, odată cu mireasa să aducă la ei în casă toți orfanii( să nu mai treacă încăodată prin trauma despărțirii). Și de la dânsa au plecat cu toții să își facă rost în viață. Între timp, soția prefectului de Silistra a murit la naștere și bunica a avut grijă de unica ei fiică, iar legătura dintre ele două a rămas pe viață!

În 1956-57 Europa era zguduită de epidemia de poliomielită! În jurul nostru, aproape nu a rămas familie cu copii neatinși de virus! Au murit mulți copii, au supraviețuit copii cu sechele motorii grave sau cu retard neuropsihic important. Știu astfel de copii îngrijiți cu multă dragoste și dăruire în familie vreme de zeci de ani! De părinți bolnavi și ei octogenari- nonagenari pe care poate numai grija pentru copiii aceștia bătuți de soartă( ajunși și ei la 60-70 de ani) îi mai ținea în viață! Îmi revine mereu în minte o scenă sfâșietoare de la înmormântarea mamei unuia dintre acești copii, cu sechele grave cerebrale, care stătea lângă sicriu și spunea legănându-se: ”dor de mamă, dor de mamă!”…Și toți erau copii normali la naștere și cu dezvoltarea frumoasă pe care o au toți copiii în familii care și i-au dorit și îngrijit cu devotament și înainte și după boala cumplită care le-a frânt destinele! Ca medic, singurul vaccin de care mă temeam era cel antipolio, pentru că era făcut cu virus viu atenuat și exista riscul ”încălzirii” tulpinii care putea da ulterior boala! Acum și riscul acesta este îndepărtat, în vaccinuri fiind virus inactivat. Și dacă se spera că până în anul 2000 boala va fi eradicată, încă mai apar focare de boală!

Am ”experimentat” pe propria piele o reacție vaccinală gravă și efectele vaccinării obligatorii de prin 1972 când ni se făcea la școală vaccinul antiholeric, fără prea multe informații și, evident, fără acordul părinților! După 90 s-a putut efectua și vaccinul contra virusului hepatitei B! Între timp căpătasem un teren plurialergic, după fiecare rapel îmi înțepenește umărul la brațul la care se injectează, dar nu mi-aș pune problema să nu îl fac, câtă vreme toată copilăria am asistat la lupta pentru supraviețuire a unuia in unchii mei care a făcut prin anii 70 o formă gravă de hepatită B după injecții cu seringi nesterile la un dispensar medical!

Ca medic am văzut consecințele nevaccinării BCG- copil de 18 luni cu meningo encefalita TBC – ”scăpat” la vaccinare în maternitate. Locuiau cu bunicul care a făcut TBC pulmonar. Ancheta epidemiologică neglijentă nu a sesizat pericolul( acum însă am avut nevoie să aducem vaccinul din Bulgaria, pentru o urgență în familie!)…am văzut ce repede se moare de meningită meningococică, am văzut copii cu pancencefalită sclerozantă subacută- complicație redutabilă a rujeolei! Și asist perplexă la epidemia actuală: mii de cazuri de boală și zeci de decese! Plus discuții emoționale pro sau con! Ceea ce presupune lipsă de profesionalism și mult diletantism! Vorbim de vieți de copii! Autoritățile sunt obligate să facă un plan de gestionare a tuturor riscurilor, să elaboreze măsuri pe termen scurt si mediu! Să aduca dozele de vaccin in cabinetele medicilor de familie și farmacii! Să decidă schemele de vaccinare. Mai e nevoie de o campanie susținută de comunicare! Fiecare părinte să știe ca poate alege varianta pe care o considera cea mai sigură pentru copilul său. Și să știe că risc zero nu există! In orice decizie va exista și un risc asumat, vaccinat sau nevaccinat, copilul trebuie să fie în siguranță! Istoria rămâne în urmă, dar trebuie să fim conștienți că aparenta siguranță și imunitate la boli transmisibile de acum, se datorează și programelor de zeci de ani de vaccinare pe scară largă. Mai mult nu aș putea spune eu, care poate am venit pe lume și din lipsa vaccinurilor! Mereu mă întreb însă, ce ar avea de spus pe tema aceasta sora pe care nu am cunoscut-o niciodată!….R.I.P.

Antivacciniștii se mint unii pe alții și apoi pe noi

Frumoasa campanie ce susține vaccinarea, pornită de Ministerul Sănătății, a cauzat panică și disperare în rândurile antivacciniștilor. Mai întâi au atacat pagina de Facebook a ministerului în momentul anunțării campaniei, umplând-o cu propagandă antivaccin.

Apoi, când s-au mai șters comentarii dubioase, au început să strige ”cenzură”. Desigur, orice persoană dornică să discute pro și contra este blocată instantaneu pe paginile lor. Dar de ce ne-am mira de ipocrizie într-un grup de oameni care mint la fel de des precum respiră?

După multiple atacuri îndreptate către pagina campaniei,  sute de istericale și crize de bătut din picior, au început să se intereseze de apariții media.

Ei bine, într-o apariție media, un antivaccinist este obligat să umple timpul cu povestea lui dramatică, rareori credibilă și aproape niciodată confirmată medical despre cum copilul a pățit ”ceva” după vaccin. Acel ceva variază de la ”e prima data când a plâns mai mult de 10 minute” la ”extratereștrii mi-au furat copilul după ce l-am vaccinat”.

Ca să fiu clar, nu neg existența reacțiilor adverse ale vaccinurilor, dar majoritatea acestora sunt minore și limitate în timp.

Prin comparație, reacțiile antivaccin la o campanie de informare au fost extreme și necenzurate. L-au bălăcărit până și pe maestrul Victor Rebengiuc participant voluntar în filmarea de mai sus.

Da, ăsta este nivelul oamenilor care compun mișcarea antivaccin, asta este calitatea lor.

Să apărem la TV să spunem tuturor cum ne-a rănit vaccinul

Pe un grup numit ”Grupul Copiilor și Părinților Afectați de Toxicitatea Vaccinurilor”, grup care până în prezent include peste 2000 de mebri a apărut o minunată avocată. Căreia, i-am făcut o poezie:

Această avocată,

Complet dedicată,

Deloc financiar interesată,

Face ochii roată

Și zice pătrunzător:

”Să apărem la televizor”

01

Cine vrea să înregistreze un testimonial pentru o emisiune la TVR? O emisiune despre care am ceva garanții că va fi ok. Rog răspuns până marți

16 ore mai târziu, din 2000 de oameni nimeni nu s-a oferit. Așa că doamna avocat sesizează:

02

Dragilor, suntem 2317 membri pe acest grup. Ma asteptam pur si simplu să trebuiască să triez cazurile care doresc să fie expuse. Și eu am copii, și eu mă expun și îi expun. Dacă nu voi vedea participare la acțiunile grupului, eu una mă retrag de aici

Uhhh, 2317 de tăceri asurzitoare pe un grup format, nu-i așa, pentru a pune la un loc toți părinții ”afectați”. Dar stai! Nu e chiar așa:

03

Problema la noi este că nu pot să demonstrez deloc dacă hipotonia și întârzierea de dezvoltare ale lui **** au avut legătură cu vaccinul bcg făcut fără voia mea în maternitate. Sunt copii nevaccinati care au avut aceleași probleme. Cunosc personal un caz de genul ăsta.

Deci o persoană care nu este afectată de absolut nimic stă frumos pe un grup de oameni afectați. Ei, o fi o raritate…

04

[Anamaria]Mai suntem pe aici și susținători care nu au o poveste de spus. Dacă aș fi avut, n-aș fi ezitat să lupt!

[Alexandra] Eu înțeleg asta, și sunt convinsă că este asa, dar totuși după numele grupului majoritatea ar trebui să fie victime ale vaccinării

  • [Cristina] Nu este musai dar cu siguranță sunt mai mulți decât au răspuns până acum, cam asta este starea nației. Vrem dar stăm și așteptăm să facă alții. Oricum noi mergem înainte.

A doua și a treia persoana care n-au ce căuta în grup, cea cu albastru (Cristina) având o vârstă la care mai degrabă astepți nepoți. Dar nici o grijă, vinde ea niște remedii minunate împotriva ”toxicității” vaccinurilor cu doar câteva sute de lei pe lună. Grupul e doar piață de desfacere pentru asemenea ipocriți.

06

Am un băiețel de 8 ani, sănătos. Mulțumesc lui Dumnezeu! Nu am de ce să ies să vorbesc. Nu mă bagă nimeni în seamă. Am spus…, dacă aveam o poveste nu as fi ezitat s-o expun.

Perfect sănătos din nou. Sunt antivaccin doar pentru că e cool și pe trend și-mi place să văd alți copii murind. Dar hey, copilul meu e sănătos, ceilalți… treaba lor.

Trebuie să existe cineva, undeva în grupul ăsta de 2000 de persoane, nu?

07

fetița mea a murit chiar înainte de naștere din cauza nepăsării criminale care domnește în sistemul medical

Ok, tragedia omului e incontestabilă dar una e să ai o problemă reală cu vaccinurile și alta să te lupți cu ”sistemul” pentru că e modul în care procesezi emoțional o pierdere enormă..

Sunt atâtea lucruri bune pe care o persoană cu energia acestui George le-ar putea face pentru a preveni alte tragedii în alte familii, cu alți copii.  Dar el își pierde timpul luptând cu cele mai utile invenții medicale de la… ei bine, de dinaintea medicinei moderne.

08

nu trebuie să veniți cu demonstrații. doar să vă spuneți povestea. de foarte multe ori, din care am citit în testimonialele voastre, problemele au apărut la foarte scurtă vreme după vaccinare. legătura o vor face cei ce privesc emisiunea!

Doamna avocat demonstrează calități  de PR-ista în epoca Trump. Adevărul e opțional, presa înghite orice în foamea după umplut timpul de emisie și audiență.
Aceștia sunt antivacciniștii doamnelor și domnilor

Dacă ar avea o urmă de bun simț ar înceta să-și împrăstie otrăvurile pe internet, mai ales având în vedere că deja au omorât 6 persoane dintre care 5 copii cu retorica lor.

Când li s-a spus că au murit copii din cauza lor au zis ca nu este epidemie. Când li se dă un site construit pentru a oferi informare se luptă să polueze totul cu conspirații.

Dar când e momentul să arate o poveste reală, o reacție postvaccinală validă pe baza căreia legea sa fie modificată (dacă nu conține deja mențiunile necesare), brusc tăcere.

Cam asta ar trebui să facă în general mișcarea anti-vaccin, să se abțină de la a minți, manipula și păcăli oameni care vor să-și protejeze copiii de boli criminale.