ECDC – Alertă de risc de poliomielită în România

Imagine
Mulți părinți care nu și-au vaccinat copiii împotriva poliomielitei s-au uitat pe statistici, au văzut că ultimul caz de poliomielită a fost undeva prin anii ’90 și și-au gândit că nu mai are rost să-i mai vaccineze. În fond, pentru ce să faci un vaccin pentru o boală care nu mai există în România? Ce mereu uită acești părinți este că bolile nu au granițe și că poliomielita încă mai există în lume la câteva ore de mers cu avionul sau chiar la o zi, două de mers cu mașina. Nouă ne plac vacanțele exotice și unii dintre noi am putea călători în Afganistan, Pakistan sau Nigeria, ultimile țări polio endemice din lume sau am putea vizita o rudă de prin Israel, unde s-a găsit virusul în canalele de scurgere și ne-am întoarce acasă cu un nu tocmai drăguț virus.

Dar ce s-ar întâmpla dacă, dintr-o dată, o masă mare de oameni ar veni la noi în România și unii dintre ei putea avea virusul poliomielitei?

ECDC, Centrul European de Prevenție și Control al Bolilor anunță că  există riscul ca Europa să importe virusul poliomielitei din Siria (PDF). Sunt sigur că nici la asta nu s-au gândit părinții când nu și-au vaccinat copiii. Nici nu le-a trecut prin gând că într-o țară relativ aproape de noi s-ar putea stârni un conflict care ar pune sistemul de sănătate la pământ și unde numărul celor ce se vaccinează împotriva poliomielitei ar putea scade atât de mult încât să permită virusului să reapară la ei acolo, așa cum au reapărut și epidemii de rujeolă, hepatită, diaree acută sau tifos. Am putea spune că virusurile și bacteriile nu călătoresc cu mașina, dar nu același lucru îl putem spune și despre refugiați. Sirienii se refugiază în Europa, trecând pe la granița Turciei cu Bulgaria, cu tot cu bolile de care suferă acum. Siria n-a avut polio până la acest conflict din 1995, pentru că avea o rată de acoperire vaccinală foarte bună, peste 95%, iar acum doar 52% din copiii născuți din 2010 au fost vaccinați împotriva poliomielitei. Asta e foarte puțin și riscul de reaparație era predictibil.

Conform UN sunt mometan 2 milioane de refugiați înregistrați, dintre care 18,5% sunt copiii sub 5 ani. Dacă în 2011 în Europa s-au înregistrat ca refugiați 8.920 Sirieni și 1.490 de refugiați ilegal, în primele trei trimeste ale anului 2012 numărul a crescut la 11.573 de depuneri de cereri de azil politic și găsiți 2739 ilegali în primele două semestre. Se estimează că în ultimile luni au apărut  peste un milion de refugiați sirieni, iar jumătate dintre ei sunt copii.

Unii dintre aceștia vin și vor mai veni și în România, așa cum a făcut-o și un anume Mustafa care încearcă să se integreze la Constanța.

Din diverse motive, care nu țin de vreo situație de conflict armat, în România la copiii născuți în iulie 2012 acoperirea vaccinală a scăzut, dramatic aș spune, până la 73% la nivel național, iar cei născuți cu un an mai devreme s-a menținut la un 91.5%. Am văzut că Siria a dus-o bine cât acoperirea vaccinală a fost 95%.

Noi nu avem parte de conflict asemănător, dar ne-am pricopsit cu refugiații, Pentru România nu trebuie să creezi un război ca să ai parte de poliomielită, este suficient să ai purtători de poliomielită. Ce e mai pervers cu acest virus este că la mulți dintre cei bolnavi nu creează simptomele specifice, însă sunt contagioși, îl dau mai departe, atât pe calea aerului cât și pe calea fecal-orală.

Printre părinți circulă un puternic curent antivaccinist, iau decizia să nu-și vaccineze copiii, crezând că e una informată după ce au citit articole pseudoștiințifice din blogosfera românească. Imaginea din acest articol este o parodiere a unei alte imagini de pe un astfel de blog, unde întreaga teorie se bazează pe faptul că nu există boli contagioase, microorganismele nu creează boli și nu se transmit de la infectat la om sănătos, e o teorie care a existat acum două secole. Păi, dragi părinți, dacă adoptăm sistemul de sănătate din secolul XIX să nu ne așteptăm să nu avem aceleași riscuri și beneficii ca în acele vremuri.

În aceste zile am văzut o discuție tare interesată pe un grup de pe Facebook, unde o mămică povestește că știe un copil din București, de un an și ceva care a făcut polio cu virus sălbatic, confirmat la laborator, forma paralitică. Desigur, e o discuție pe net, n-are nicio valoare informativă, mămica poate să fi înțeles greșit sau analizele să fi fost greșite sau poate chiar să fi inventat povestea. Dar în condițiile în care ECDC deja a dat semnalul de alertă, povestea are toate șansele să fie adevărată. Un alt detaliu al acestei povești este că acel copil este vaccinat antipolio, un adevărat ghinion pentru el, știind că acest vaccin are o eficiență destul de bună (80-90%) (PDF), dacă reușește să țină foarte multe țări de poliomielită atâta timp cât acele țări au o rată de vaccinare minimum 80-86%. Cu cât vor fi mai mulți copiii nevaccinați, cu atât vom avea mai multe mici „bombe” biologice și vor fi afectați nu numai ei, dar și 10-20% din cei vaccinați la care vaccinul nu a funcționat, copiii prea mici pentru a putea fi vaccinați ori copiii a căror sănătate nu le permite să fie vaccinați.

Dacă nu ați mers cu copiii să facă vaccinurile recomandate de MS, să vă informați mai bine și să-i vaccinați, să-i feriți de o boală cu adevărat cumplită și să nu ajungeți să fiți puși în situația de a da un răspuns întrebării: „Mami, tati, eu de ce am picioarele strâmbe?”

UPDATE 1

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a confirmat marţi, în cursul unui briefing ONU la Geneva, zece cazuri de poliomielită la copii sirieni, în regiunea Deir Al Zour, în nord-estul ţării. via MEDIAFAX

UPDATE 2 (aprilie 2014)

În contextul desfășurării Săptămânii Europene a Vaccinării autoritățile române reamintesc de acest risc.

In cadrul dezbaterii publice de la Bucuresti organizate in Saptamana Internationala a Vaccinarii, dr. Victor Olsavsky, seful Biroului Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) in Romania a precizat ca Romania este considerata o tara cu risc in reaparitia cazurilor de poliomielita. Principalele cauze sunt zonele de conflict (Ucraina, Siria, Israel), miscarea populatiei si a refugiatilor din zone precum Siria sau Israel. OMS recomanda astfel mentinerea unei rate ridicate de vaccinare in poliomielita pentru preventia aparitiei unei epidemii.

Anunțuri

Un judecător din Anglia hotărăște ca doi copii să facă vaccinul ROR

Doi părinți din Regat, domnul și doamna F,  nu s-au mai înțeles dacă fetele lor L și M de 15, respectiv 11 ani să facă sau nu vaccinul ROR.

Părinții au vaccinat-o pe L până la vârsta de un an, incluzind și prima doză de ROR. După ce Wakefield a publicat acel studiu privind existența unor factori externi care contribuie la apariția autismului și apoi să afirme în conferința de presă de după publicare că vaccinul ROR ar fi unul din acei factori (și nu în studiu) în Anglia s-a stârnit, pe bună dreptate, o adevărată isterie printre părinți. Nici domnul și doamna F n-au fost feriți de ea și au hotărât să nu o mai vaccineze pe L și deloc pe următorul copil M.

Studiul a fost retractat din revista The Lancet, iar domnul F începe să se gândească că s-ar putea să nu fi luat o decizie tocmai bună, însă la vremea retragerii nu face nimic în privința vaccinării copiilor lui. A trebuit să apară epidemia de rujeolă din Swanessa, Țara Galilor din acest an ca să-l facă destul de îngrijorat că fetele lui nu sunt protejate în fața unei boli cu complicații grave, chiar fatale, poate confirmate și de decesul unui adult de 24 ani.

Doamna M, probabil o antivaccinistă convinsă, nu este de acord și în virtutea a tot ceea ce înseamnă decizii părintești după împărțiriea custodiei, au ajuns la judecător.

Argumentele mamei sunt:

  • Pune la îndoială beneficiile vacinării și se arată îngrijorată de posibilile efecte adverse
  • Este mirată de schimbarea hotărârii tatălui, ținând cont că amândoi au luat o decizie cândva și anume ca fetele să nu fie vaccinate
  • Este îngrijorată de impactul pe care l-ar avea vaccinarea fetelor, când acest lucru este împotriva dorințelor lor, în special la L care a avut probleme psihologice și anume anxietate
  • L este vegană și o parte din obiectarea ei este bazată pe conținutul vaccinurilor care include ingrediente pe bază animală (eg. gelatină)

Tatăl crede că punerea accentului pe ingrediente este o metodă de a distrage atenția asupra beneficiilor vaccinării. Mama. chiar și după despărțirea lor, știa că el dorește ca fetele să facă vaccinurile, dar numai epidemia din Swanessa l-a făcut să fie mai hotărât, încât să ajungă în fața judecătorului. Respectă alegerea lui L de a fi vegană, dar crede că datoria lui de părinte este să evalueze riscurile la care sunt supuși copiii lui, iar ei par să nu înțeleagă pe deplin ce înseamnă a fi nevaccinat. 

Când fetele au fost întrebate dacă știu ce se va întâmpla dacă se vor îmbolnăvi de acele boli prevenibile prin vaccinare, au spus că se vor duce la doctor, vor primi medicamente și se vor face bine. Despre acele medicamente nu și-au pus nicio întrebare privind ingredientele.

Decizia

Părinții iau decizii pentru copiii lor și nu întotdeauna toată lumea e de acord. Copiii ar putea fi nemulțumiți de o anumită decizie, dar părinții sunt responsabili pentru creșterea și sănătatea lor, iar când riscurile sunt prea mari, nemulțumirea copiilor trece pe un loc secund. Fetele au fost clar influențate de mama lor, s-a vorbit mai mult despre ingrediente, decât despre ce înseamnă vaccinarea și despre bolile prevenibile prin vaccinare.

Sfatul medical este că fetele să facă vaccinurile, ele neavând contraindicații medicale. 

Judecătorul decide ca fetele să primească vaccinul ROR până la data de 11 octombrie 2013.

 

Citiți cazul în original aici.

 

Refuzul vaccinurilor și epidemiile

Nonmedical Vaccine Exemptions and Pertussis in California, 2010,  Pediatrics
Nonmedical Vaccine Exemptions and Pertussis in California, 2010, Pediatrics

California a avut în 2010 cea mai mare epidemie de tuse convulsivă din 1947, de la introducerea vaccinului. Au fost 10 decese, toți fiind copii mai mici 3 luni, dintre care nouă până în 8 săptămâni, prea mici pentru a putea primit vaccinul DTP.

Afecțiunea este foarte periculoasă pentru copiii sub un an, la care rata mortalității este foarte mare (0,5%) din cauza complicațiilor respiratorii. De aceea vaccinarea antipertussis se recomandă a se administra la vârsta de 2 luni, cu rapel la 4-6-12 si 30-35 luni. Sunt câteva motive pentru care revin epidemiile de tuse convulsivă în zone în care de ani de zile nu au mai fost.

Componenta pertusiss cu celulă întreagă din vaccinul DTP a fost înlocuită cu cel acelular, pentru a scădea efectele secundare ale vaccinului, prețul fiind un vaccin mai puțin eficient, răspunsul imun nemaifiind atât de bun ca la cel cu celulă întreagă, anticorpii scăzând odată cu trecerea anilor, astfel că adulții au nevoie de încă un rapel. O altă probelmă este că bacteria s-a mai schimbat și actualul vaccin să fi rămas în urmă cu noile componente. Aceste motive au fost studiate și cunoscute. În fine, ultima bănuială a cauzelor epidemiilor de tuse convulsivă, și anume refuzul părinților de a-și vaccina copiii, a fost confirmată cu un studiu făcut în urma acestei epidemii din California, publicat recent în jurnalul american Pediatrics.

Acest studiu a comparat numărul părinților care au refuzat vaccinurile din motive personale (și nu medicale) cu cel al cazurilor de tuse convulsivă concentrate în aceleași zone (clustere). S-a urmărit dacă în zonele în care au fost mai mulți ce au refuzat vaccinurile au fost și mai multe cazuri de tuse convulsivă, decât în alte zone unde acoperirea vaccinală n-a suferit din cauza acestor refuzuri. Rezultatele studiului arată că într-o zonă cu mai multe refuzuri este de 2,5 ori mai probabil să apară o zonă cu mai multe cazuri de tuse convulsivă. Mai multe cazuri au apărut în aceste zone, comparat cu zonele din afara lor. Localizarea copiilor nevaccinați în urma credințelor persoanle ale părinților (ex: după cartiere, grădinițe, străzi) a fost asociată cu grupurile de cazuri de tuse convulsivă, ceea ce sugerează că aceste refuzuri au contribuit la epidemia din California.

Societatea Română de Pediatrie se arată îngrijorată de scăderea vaccinării și de creșterea incidenței bolilor. Rapoartele de acoperire vaccinală arată că neprezentarea și refuzul ocupă printre principalele motive ale nevaccinării copiilor. În 4 din 5 copii(PDF) care s-au îmbolnăvit microbul a fost transmis de la cineva din familie. Așadar refuzul (cel mai probabil din cauza antivacciniștilor), neprezentarea, pierderea imunității la adulți și modificările structurii bacteriei sunt factori care contribuie la apariția de noi epidemii de tuse convulsivă.

Antivacciniștii din România ar trebui să înțeleagă că sunt periculoși pentru noi și că trebuie să-și asume o parte din vina creșterii incidenței cazurilor de boli prevenibile prin vaccinare. De altfel și părinții care consideră că nu trebuie să ne temem de copilul lor nevaccinat, pentru că doar îi avem pe ai noștri vaccinați, ar trebui să învețe din această experiență că vaccinurile nu sunt 100% eficiente și că nu oferă 100% imunitate unui copil. Copilul nevaccinat este fără niciun fel de protecție la această bacterie, devine contagios mult mai ușor decât unul vaccinat, o dă colegilor de clasă, care la rândul lor dau fraților mai mici, mult mai vulnerabili în fața aceste boli.

Cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru copilul tău este să-l vaccinezi, iar membrilor familiei care vor intra în contact cu el să le recomanzi rapelurile DTaP.

Cercetătorii promit un nou vaccin anti TBC

Cercetătorii canadieni de la Universitatea McMaster au publicat un studiu care evaluează eficiența și imunogenicitatea unui nou vaccin anti TBC. 

Vaccinul combină un adenovirus nevirulent, specific răcelilor usuale, cu o proteină, Ag85A, din Mycobacterium tuberculosis, cauza principală a TBC-ului.

Crearea acestui vaccin se află în faza întâi, fiind primul studiu pe oameni. Au fost testați 24 voluntari, dintre care 12 vaccinați BCG anterior. Injecția intramusculară a fost sigură și tolerată bine, iar cei 24 au dezvoltat un răspuns imunitar bun, demonstrând potența vaccinului. La cei vaccinați anterior BCG, noul vaccin a indus un răspuns imunitar mult mai bun.

Vaccinul BCG este unul ineficient și nesigur și există astfel nevoia unui nou vaccin anti TBC. Conform OMS, în 2010, erau 12 vaccinuri în prima fază de testare.

Acest nou vaccin trebuie să mai treacă prin încă două faze de testare și probabil vor mai trece câțiva ani buni până la comercializarea lui.